Într-un veac de-amărăciune,
Blestemat şi păcătos,
Te întreb, amice, spune,
— Eşti sau nu, al lui Hristos?

Căci puterea cea mai mare
Nu ţi-e de nici un folos
Dacă inima ta n-are
Şi iubirea lui Hristos.

De-ai putea să ţii în mână
Sceptrul lumii glorios;
Eşti doar bulgăr de țărână,
Dacă nu-L ai pe Hristos.

Poţi vorbi cum nici în slavă
Nu se poate mai frumos;
Eşti un şuierat de pleavă,
Fără harul lui Hristos.

Vrei să ştii cât valorează
Tot avutul tău luxos?
Cât o ceară la amiază,
Dacă nu-i al lui Hristos.

Pot să strige milioane
Că eşti geniu, un colos;
Eşti o spumă de baloane,
Fără cinstea lui Hristos.

Dar, să fii un rob sub soare,
Robul cel mai zdrenţăros;
Eşti bogat, cu slavă mare,
Dacă eşti al lui Hristos!